Powered By Blogger

martie 25, 2008

Misterioasa Delta



Misterioasa Delta te cuprinde …te-mpresoara…
te indeamna in adancuri sa patrunzi
o lume de farmec plina
si linistea cea vie ce cu privirea o cuprinzi
o fauna florala ce valseaza cu tine si prin tine.
Timpul il uiti in adancul tau
si nu mai poate stapan sa-ti fie
atingi cu sufletul prin mana-ntinsa
fiinta trecutului in viitor.
Miracole ce le-ai visat
in suflet au intrat spre etern
o lume blanda in vesnic.
Te-ntinzi pe patul ce valseaza si mana o intinzi
sublimul sunet din adanc sa il atingi
sa te-mpresori cu el
si sa valsezi in timp
s-aduci frumosul pomilor ce plang de mii de ani lumina
lasandu-si lacrimile roua
in adancul Deltei sa coboare
si cu bagheta timpului sa reinvie
lumea din adanc, din somnul vesnic.
Plutesti cu sufletul peste tacerea ei
si privirea-ti cuprinde inaltul si adancul
frumosul vrand sa il asterni in fata lumii
ce dainuie-nelinisti si intrebari…
S-asculti ai vrea din adancuri
nevinovatul raset al copilariei
plutind ca un ecou in tine
ce tainic vrea sa reinvie…
ai vrea frumosul din adancuri
sa-l resadesti in lumea de afara
dar o-ntrebare muta iti sta incremenita
pe buzele ce soapte-ngana
catre curcubelul ce-ntarzie sa se arate…
mai este lumea capabila sa inteleaga
adancul de sub ea …din ea?
Calatoresti cu sufletul spre cele trei brate
ce te cuprind in visul legendar de aduceri aminte
purtandu-ti visul timpului spre viitor
ca o lumina tainica se-aprinde din adanc
spre inaltul lumii
imortalizand pe cer imensul curcubeu
al gandului spre viitor
al lumii,
al adancului,
al tacerii din noi…
Lorelei, New York, 23 martie 2008

Un comentariu:

  1. Una dintre poeziile mele preferate, scrise de tine.Te felicit si iti doresc mult succes in continuare.
    Este o poezie superba, care m-a facut sa ma gandesc pentru o clipa la tot ce am realizat pana acum, si la speranta care mi-a venit in suflet ca voi reusi mai mult .
    "Calatoresti cu sufletul spre cele trei brate
    ce te cuprind in visul legendar de aduceri aminte
    purtandu-ti visul timpului spre viitor
    ca o lumina tainica se-aprinde din adanc
    spre inalutul lumii
    imortalizand pe cer imensul curcubeu
    al gandului spre viitor
    al lumii
    al adancului
    al tacerii din noi…"
    mi-am adus aminte cu drag de casa, de ceea ce am lasat in urma, pe care iata tu ai reusit sa caracterizezi si sa sublinezi cu asa maiestrie.

    RăspundețiȘtergere